Extra

De vreo lună încoace, scriu editoriale la STL, un ziar online. Nu am timp să scriu foarte des în blog, dar la STL scriu săptămânal, aşa că dacă doriţi, mă găsiţi şi aici: STL

Te văd, te aud.

Azi aud, văd, te simt. Am mers în spatele tău doi kilometri, ţi-am urmărit fiecare pas, de ficare dată când călcai cu dreptul şi de fiecare dată când călcai cu stângul. Te-ai şi împiedicat o data, Doamne! ce m-am amuzat. Călcam desculţă în spatele tău, n-am vrut să mă auzi, nici să mă simţi, căci am crezut că poate te vei purta diferit şi n-o să te mai văd pe tine, aşa cum eşti tu când eşti singur. Te vreau fără măşti, descoperit de toate veşmintele de protecţie, toate scuturile tale le vreau la pământ şi vreau să calc pe ele. Mergând în spatele tău, te-am văzut oprindu-te la un moment dat pe o punte, pustiu şi gol.

Am rămas tot acolo, în spate. Ţi-am citit toate gândurile, ca pe-o carte deschisă, aşa cum mi-am dorit întotdeauna s-o fac. Ţi-am văzut cămaşa descheiată, fluturând în adierea toamnei şi chipul oglindit în apă. Te-am admirat minute în şir, în spatele tău. Mi-am dorit atât de tare să te ating pe umăr, să te fac să te întorci şi să mă iei în braţe, poate, dacă ai fi vrut, dar n-am făcut-o. Am întins chiar mâna către tine de câteva ori, dar m-am oprit la timp. Mi se punea un nod în gât de fiecare dată când te vedeam zâmbind si adoram fiecare frunza pe care călcai şi care rămânea în urma ta.

Mi s-a prins un picior într-o capcană de rozătoare, mi-a pornit un urlet din mijlocul gâtlejului, dar l-am oprit, pentru că daca te-aş fi strigat, te-aş fi întors din drum şi n-aş fi vrut. Mi-am sfâşiat o parte din picior, dar l-am smuls din zimţi şi am continuat să-ţi urmăresc paşii, şchiopătând. Pe la final de drum, te-am văzut aşezat din nou, privind apusul. Acel apus. Şi deşi nu mi-aş fi dorit vreodată să te văd aşa, te-am văzut plângând. Mi-aş fi vândut sufletul ca să răsară soarele, poate-ţi smulgea un zâmbet, dar lacrimile tale-ţi curgeau pe obraji. Te-am sărutat apoi în creştetul capului, dar nu m-ai simţit, mi-am lăsat capul pe umărul tău, strângându-te de mână. Tu nu m-ai simţit.

Eu azi te-am urmărit şi-aş face-o în fiecare zi a vieţii mele. Doar de-ai ştii.