Blood

E prea mult sange pentru o lume aşa mică, prea mulţi boi ce trag la caruţa greşită şi colac peste pupăză, prea mulţi oameni ce sunt iubiţi greşit. Nu, nu înţelegeţi că iubirea-i o greşeală, nici că eu iubesc greşit, sunt doar milioanele alea de fete ce se îndrăgostesc de băieţi ce nu se prea vor uita la ele, vreodată, sau dacă o vor face va fi cam târziu, cam la câteva luni după ce fetele îşi dau seama că au iubit persoanele greşite.

Da, ştiu, pe la 12 ani nu prea ştii să iubeşti, dar sunt oameni la 15 ani care posedă maturitatea necesară pentru a simţi iubirea. Si la început când esţi atât de inocent, o să te doară cel mai tare, nu neapărat prima oară, prima şi-a doua şi-a treia, depinde de om.

Mă enervează etapele astea prin care trebuie să trecem, prima oară ne atrage să ne jucăm, apoi concurenţa de la şcoală, sau delăsarea, după caz, prima dragoste, primul sărut, prima iubire, prima ceartă, primele lacrimi, sau mai întâi lacrimile şi-apoi relaţia. Prima relaţie de două săptămâni, a doua de o lună, a treia de-un an, prima ţigară, primul DA, primul copil, mai departe nu ştiu.

Cu ce ne alegem din tot procesul acesta? Cred că am citit atâtea despre procesele astea handicapate că mi s-a acrit de ele. Care-i scopul final? Care-i satisfacţia după atâta stres şi muncă? Să fie copiii? Să-i vezi cum cresc, să te lupţi pentru ei?

Eu cred că-i tot procesul în sine, de la răsarit la apus, de la o zi la cei nouăzeci de ani.

Doar că-i al naibii de greu să fii fericit în zilele noastre. Prea mult sânge pentru o lume aşa mică.

Am zis eu bine.